Poziţia geografică
– 47 gr.5 min. Latitudine nordică,
-26 gr.38 min. Longitudine estică.
Distanţa pînă la Chişinău – 12 km .
În componenţa comunei intră satele Cruzeşti şi satul Ceroborta , care este situat la 2 km nord-vest de sat. Cruzeşti.
Populaţia comunei la 01.01.2015 – 1858 locuitori ( cu domiciliu)
Satul Cruzeşti, sat razesesc. Un document de arhivă ne informează că a fost fondată siliştea cu denumirea de Grecea de Sus, unde locuiau 6 familii de mazili şi 28 familii de răzeşi .
O veche legendă a satului spune că, după războaiele, conduse de Ştefan cel Mare, luptătorilor devotaţi, care s-au evidenţiat pe cîmpul de luptă, li s-a propus ca decoraţii pentru merite în luptă- pămînt. Fiecare din ei şi-au ales teritoriul ce li s-a potrivit, iar mărimea pămîntului a fost stabilită în felul următor: cît vor brăzda cu un plug tras de doi boi în decursul unei zile de dimineaţă pînă seară.
Doi călăreţi , cu familia Crudu au ales aceste meleaguri. Astfel ei au ocupat palma dată de pămînt . S-au stabilit cu traiul şi fiindcă era sat de răzeşi şi prima familie a fost Crudu , a primit denumirea de Cruzeşti.
Pînă la fondarea satului actual aici erau, probabil păşuni. Pe ele poposeau din cînd în cînd cete de nomazi, venite după pradă de război tocmai din stepele asiatice. De pe urma acestora s-a păstrat o movilă din pămînt, în care au fost înmormîntaţi hoinarii căzuţi în luptă cu băştinaşii. Movila, deci e o mărturie despre istoria veche a satului.
Tot documentele de arhivă ne informează că, la 14 octombrie 1934 se sfinţeşte noua biserică din sat cu preotul Gheorghe Tudorache şi la această importantă ceremonie vine Înalt Preasfinţitul Mitropolitul Gurie în persoană.
În anul 1949 se atestează o grădiniţă de copii, un cămin cultural, un magazin.
Colhozul „ Frunze ” a fost prima întreprindere agricolă cu cei din Tohatin.
La începutul secolului XXI s-a separat moşia Cruzeştiului de Tohatin. În anul 1990 s-a separat şi Primăria care era comună pentru ambele localităţi , primul primar fiind Simion Scurtu.